Izbucul fermecat
Pe-un picior de plai,
Pe-o gura de rai,
Iata vin în cale,
Se cobor la vale
Noua biciclisti,
Falnici si voinici.
Cerna tasneste puternic din pamant intr-o zona aflata intre doua Ciuceve (formatiuni stancoase). Apa pura si cristalina creeaza repede un parau ce se revarsa puternic peste pietre. Dupa doar cativa metri, apa involburata din izbuc intalneste linistita Cernisoara, un parau care se formeaza in vaile din muntii Godeanu si Valcan. Impreuna dau nastere raului Cerna care se varsa linistit prin vale, catre Dunare. Spectacolul naturii este impresionant, un spectacol care trebuie vazut in direct, deoarece nici obiectivul aparatului foto, nici cuvintele autorului, nu pot sa il descrie asa cum se cuvine. Veniti la izbucul Cernei, izbucul fermecat aflat intr-una din cele mai frumoase vai din Muntii Carpati.
Ne-am intors in aceasta sambata pe urmele lui Iovan Iorgovan, intr-o aventura de peste 80 de kilometri si peste 2000 de metri diferenta de nivel. Aceeasi gasca de oameni frumosi si voiosi au raspuns pozitiv acestei noi provocari. Primavara, Mihaela, Denisa, Dan N, Dan P, Robert, Marius si subsemnatul au pornit pe doua roti prin Valea Cernei si Valea Motrului, intr-o zi calduroasa de iunie. Ni s-a alaturat si Adrian caruia ii multumim atat pentru prajiturile delicioase, cat si pentru zambetele smulse pe parcursul calatoriei.
Tura noastra incepe tot in satul Motru Sec din Comuna Pades. Pornim de la scoala si la iesirea din sat pedalam pe drumul forestier care duce catre Cerna Sat si care e partial asfalat. Dupa 11 kilometri asfaltul se tremina si incepem urcarea. Din nefericire pentru noi, la una din intersectii am gresit traseul si am reusit sa facem o urcare de cativa kilometri pe un drum care se pare ca nu ducea decat pana la o exploatare forestiera. Cativa padurari aflati la lucru ne-au informat ca trebuie sa ne intoarcem. Coboram cativa kilometri si revenim la traseul nostru. Inca odata ne-am lamurit de faptul ca itinerariul trebuie respectat cu strictete.
A urmat bineinteles si a doua urcare de cativa kilometri si apoi o coborare in drumul care duce catre Cerna Sat. O mare parte din energia noastra este deja consumata, dar acest mic amanunt nu ne determina sa ne schimbam planurile, asa ca pedalam cu voiosie mai departe. Dupa cateva minute ajungem in micul catun aflat la poalele muntilor Godeanu. Am ramas placut suprins sa constat ca de la ultima mea vizita, in Cerna Sat au mai aparut cateva pensiuni, semn ca lucrurile incep sa se miste pe aici. Din pacate infrastructura lasa mult de dorit. Strabatem repede satul, a carui liniste este tulburata doar de turistii care ajung in zona, si poposim la primul obiectiv din aceasta calatorie, Cheile Corcoaia.
Imi este greu sa descriu in cuvinte frumusetea aparte a acestor chei. Nici macar imaginile nu pot sa suprinda in totalitate farmecul acestei zone. Nu stiu daca apa Cernei sau uriasii din legende au creat aceste chei, cert este ca acest loc e incarcat de mister. Poate ca batrana Corcoaia ne-ar putea povesti ce s-a intamplat pe aceste meleaguri. Dar ea exista doar in legendele locului, sau, cine stie, poate se ascunde chiar in aceste chei. In aceasta zona facem o pauza de masa si bineinteles, o noua sedinta foto.
Revenim cu ceva greutate pe biciclete si pornim pe drumul care duce catre barajul Iovanu. Urcam, coboram si apoi iar urcam pret de cativa kilometri. Printre copaci zarim barajul, o constructie hidroenergetica de dimensiuni impresionante realizata in anii 70. Ultimii kilometri ai urcarii sunt ceva mai grei, dar reusim sa ajungem repede pe baraj. Peisajul din acest loc te lasa fara cuvinte. De o parte a barajului este Valea Cernei, de cealalta parte este lacul Valea lui Iovan. Lacul este realizat prin bararea raului Cerna in aval de confluenta cu raul Iovan, intr-o zona incastrata intre culmile sud-estice ale masivului Godeanu si cele nord-vestice ale masivului Mehedinti in asa numitul „culoar” al Cernei. Lacul de acumulare format in spatele barajului are un volum total de 124 mil. m3. Suprafata lacului este 292 ha, oferind un splendid peisaj intr-o zona cu o naturalete aparte. (Wikimapia.org). Din acest lac este alimentata prin intermediul unei conducte subterane hidrocentrala de la Valea Mare, aflata pe raul Motru.
Admiram peisajul, mai facem cateva poze si ne suim pe biciclete deoarece suntem intr-o mica intarziere. Pornim spre izbucul Cernei pe un drum care ne-a dat batai de cap datorita namolului. Drumul face parte din categoria drumurilor nationale. Din pacate, datorita neintelegerilor tipic romanesti, el a ramas drum national doar in acte. Asfaltarea ar aduce cu siguranta in zona multi turisti certati cu bunul simt. Pe de alta parte ar dezvolta turismul intr-o regiune care are mare nevoie de locuri de munca. Sper ca in viitor sa se ajunga la un compromis care sa nu aduca insa la distrugerea acestor locuri minunate.
Pedalam pe deasupra lacului Valea lui Iovan si dupa cativa kilometri ajungem foarte aproape de Izbucul Cernei. Privirea imi este atrasa instantaneu de peisajele din zona. Si de aceasta date cuvintele sunt prea putine pentru a descrie frumusetea zonei. Poate o vor face pozele surprinse de noi.
La izvoarele Cernei sunt cateva cabane construite cu gust, fara sa stirbeasca din frumusetea acestui tablou minunat, „pictat” de natura la izvoarele Cernei. Trecem peste o punte din lemn si poposim pentru cateva minute foarte aproape de izbuc. Aici avem bucuria sa intalnim cativa prieteni din Targu Jiu cu care ne intretinem pentru cateva clipe. Ne refacem rezervele de apa din cea mai pura sursa din zona si pornim pe ultima parte a traseului nostru.
Urmeaza o urcare grea de cativa kilometri catre lacul de la Valea Mare. La inceputul urcarii ajungem din nou desupra lacului Valea lui Iovan. Barajul se zareste si el printre copacii. Continuam ascensiunea cu greu, energia noastra este la minim. Cei mai puternici reusesc sa ajunga in varf destul de repede. Primavara ne-a aratat si in aceasta tura ce forta poate avea o femeie hotarata sa isi atinga obiectivele. Urmeaza o cobororare lunga si frumoasa prin padurea aflata intre raurile Cerna si Motru.
Bicicletele prind viteze ametitoare pe un drum forestier aflat intr-o stare foarte buna. Spre sfarsitul coborarii zarim si lacul Valea Mare, strajuit la vest de Pietrele Closanilor. Acumularea hidroenergetica se afla pe raul Motru si face parte din Complexul Hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana. Din acest lac se alimenteaza printr-o conducta hidrocentrala subterana de la Tismana.
Ajungem la asfalt pe drumul care duce de la Valea Mare la Closani. Drumul este perfect si ne ofera inca 8 kilometri de coborare in viteza. Spre sfarsitul zilei suntem inapoi la masini, murdari, obositi, dar la fel de veseli. Cu ultimele puteri reusim sa pornim catre Targu Jiu. O noua zi de vara, o noua aventura de povestit copiilor si nepotilor.
Mai jos aveti track-urile traseului si galeriile cu imagini surprinse in aceasta tura. Pana la urmatoarea plimbare va doresc inca odata, cu respect, spor la pedalat.
Galerie foto: Dampedale.ro, Robert Emilian Vicol
Track Bikemap:
Track Relive: https://www.relive.cc/view/1030214175