Aventura cu soare, bolovani si multe urcari pe Valari ~ GORJ
Dupa o saptamana de mult ploi si frig, iata ca astazi, s-a anuntat o zi de sambata cu mult soare. Am stabilit pe facebook impreuna cu echipa Trixbike sa facem o ieseala care era programata mai demult, dar nu s-a putut realiza din cauza condiitolor meteo, care nu au fost prielnice cu mersul pe bicicleta Ne-am intalnit de dimineata, ca de obicei la Casa Tineretului din Targu-Jiu, unde am reusit sa ne strangem 13 oameni dornici de aventura si voie buna.
Plecarea am facut-o pe asfalt spre Barsesti, de unde am urcat usor sau mai repede catre Stanesti. Am trecut prin Alexeni apoi am cotit drepta catre satul Pirvulesti. Am avut ceva de urcat, am profitat din plin de asfaltul de care ne-am despartit pe una din ulicioarele satucului.
Din urma ne-a prins si Florin, un nou membru in trupa noastra, pe aceasta cale ai urez bun venit!
Inca de la prima urcare ne-a intampinat un drum cu pietre, unele mai mici, altele mai mari, dar nu ne-am lasat asa usor, am mers o bucata pe bicicleta pana cand ne-am hotarat, bineinteles ajutati de mama natura sa mai mergem si pe lanaga biciclete.
Ajungem si la prima padure, unde ne continuam urcarea pe valea Socilor, niste peisaje de toamna superbe. Avem parte in continuare de bolovani, s-au mai rarit nitel, sunt si mici coborari, mici urcari, iar pe partea stanga un hau de te ia cu ameteala daca te uiti in jos. Pe valea Socilor curge un afluent natural al raului Susita, dar acesta se pare ca a facut ravagii pe drumul care odata era practicabil.
Continundu-ne aventura prin padurea de pe valea Socilor, ajungem si la Izvoarele Valarilor, cu o apa rece ca gheata, ce curge de pe un versat din partea stanga a drumului. Si aici avem parte de treceri peste apa, unde natura si-a spus cuvantul, a mutat efectiv drumul si nu a tinut cont ca avea o vale pe unde sa curga.
Dupa cum vedeti, drumul nu mai exista, suntem nevoiti sa caram biciclete in spate, sa facem hike bikeing, lucru nu foarte usor de facut, mai ales pentru cine are biciclete de enduor. Cei cu hardtail s-au descurcat ceva mai usor. La prima trecere peste apa, am avut si un mic incident, Dan a cazut cu piciorul in apa, si-a udat adidasul si pantalonul de la piciorul stang. Nu au fost pagube materiale, dar la munte nu e de joaca cu hipotermia, am avut ceva pantaloni de schimb si am continuta drumul de urcare.
Inca nu se terminase de urcat, vedeam in continuare albia raului, care nu numai ca a distrus drumul, dar a lasat si foarte multe obstacole, foarte greu de trecut cu bicicletele. Nici vorba de mers pe ele, uneori reuseam sa le impingem, alteori era musai sa le luam in spate.
La un moment dat, observam ca apa dispare de pe albie, hmm, eram chiar langa izor, apa tasnea efectiv din pamant, prin mai multe gauri, am mers chiar langa izvorase sa le privim in toata splendoara lor. Dupa ce am mai mers putin, mai aveam aproximativ 2 km pana sus, am dat de o cascada superba unde ne-am oprit cateva momente sa ne tragem sufletul si pauza de poze. Dupa am trecut inca o incercare a naturii, ne-am strecurat pe sub un copac cazut, intai bicicletele apoi noi.
Urcam si iar urcam se facuse deja ora 16 si noi inca nu am ajuns in varf. Tot pe urcare, am cotit usor stanga, desi pe gps aveam traseul prestabilit s-a dovedit o masura buna, am ocolit putin dar am intrat pe drumul care trebuia.
Intr-un final, in jurul orei 17, dupa mai multe consultari cu harta, gps-ul si instinctele lui Robert, am ales traseul de intoarcere ce coboara printr-o padure pe un drum care a fost probabil de TAF. Dar nici aici nu am scapat de bolovani, intr-adevar ceva mai rari, dar erau prezenti, de asemenas si multe lemne cazute, pe care daca roata calca pe lungimea lor exista riscul sa cazi, trebuiesc abordate perpendicular. Imediat ce iesim din padure, uni dintre noi mai in fata, alti au venit mai in urma, dar nu foarte tarziu, facem o mica pauza sa ne regrupam.
Nu stiam ce ne asteapta, am vazut din satelit o pata mai albicioasa, dar nu aveam in plan sa gasim asa ceva….adica si mai MULTI bolovani. De data asta, erau dusi la extrema, erau foarte mari si pe unele portiuni alunecai cu totul pe ei, practic o luau la vale cu tot cu bicla. Aici am reusit sa cad de doua ori, fara sa ma lovesc prea tare, am incercat sa stau pe bicla, am lasat saua cat am putut de jos. Rotile de data asta nu le-am mai desumflat, deoarece ma stiu sa fac frecvent pana pe bolovani, se mai numeste si „snake bite” sau in termeni poluari, muscatura sarepelui
Am coborat destul de incet, deja de la jumatatea pantei s-a putut merge pe bicla, desi mai erau bolovani ce trebuiau ocoliti. Odata ajunsi in zona cu iarba si pamant a fost ca o bucurie, am facut dinoiu o mica pauza pentru regrupare dar si de poze. Stateam jos si ne uitam in susul muntetlui sa vedem de unde am coborat, parea chiar incredibil ca se poate coborai pe acolo.
De aici era mai simplu, trebuia sa ne dam tot la vale, mai aveam doar de coborat, fara urcari. Am ajuns si in zona cu namoale, drumurile din aceasta zona, sat Parvulesti inca nu sunt asfaltate de aceea nu am mers asa repede, desi aveam ‘drum cu viteza’
Odata ajunsi la asfalt, iapoi in satul Valari, am mers spre Curpeni de unde am coborat inapoi prin Alexeni, Stanesti, Ursati, Barsesti si apoi spre Targu-Jiu. Deja se intunecase afara, am avut si lumini in dotarea obligatorie a bicicletelor, pe spate de culoare rosie iar in fata un far alb.
In jurul orei 19 am intrat pe usa, am parcat bicicleta, nu am mai avut chef sa o spal, probabil ramane pe maine sa fie curatata, unsa gresata si reparat schimbatorul spate, probabil s-a locat cablul.
A fost o tura dementiala, urcari super-mega grele pe drumul ce a fost luat de ape, am facut si multe popasuri dar nu am zabovit, tinand cont ca se intuneca devreme, astazi se modifica si fusul orar, se trece la ora de iarna.
Track-ul GPS il gasiti aici, pentru cine mai doreste Daca v-a placut povestea noastra, nu uitati sa dati un Like la pagina de Facebook si YouTube dar si Subscribe daca vreti sa vedeti si mai multe clipuri pe doua roti din natura. Multumim tutor participantilor !
Filmarile vor fi disponibile in curand, pana atunci am postat ultimele efecte in materie de slow motion
.